M-am obisnuit. M-am obisnuit sa fiu confundat cu rromii, sa fiu huiduit si chiar agresat peste granite, m-am obisnuit ca presedentia sa ma persifleze la cel mai inalt nivel, m-am obisnuit sa mor in spitale ingalate de mucegai si igrasie sau, un caz mai fericit, sa mor de frig in propria casa, invelit cu 2 paturi si pilota veche de 3 generatii... Sa ma prezint: Ma numesc Cetatean, Cetateanul Romaniei, muritor de foame... dar m-am obisnuit.Am vrut sa prezint in cat mai putine cuvinte situatia actuala a societatii... O societate care se confrunta in fiecare zi cu noi si noi neajunsuri... O societate care supravietuieste cu speranta... O societate care... s-a obisnuit.
Azi dimineata ma confruntam in opinii cu Nea Sandu in legatura cu sistemul educational. El sustinea ca e mort, eu, patriot convins, ca mai are o farama de speranta. Sa fim seriosi, e la pamant. Daca s-a ajuns pana acolo incat un academician, doctor in diferite domenii, e in stare sa traga de gardurile din fata Parlamentului sa-si apere un drept, sa se lupte cu jandarmii, sa fie bruscat si amenintat de cei pe care, poate, i-a invatat sa silabiseasca... E crud, sa condamni atat de multi oameni pentru a ameti tu sistemul bancar elvetian, demagogule! Sa se ajunga pana acolo incat ca o doamna educatoare sa fie in greva foamei de peste 60 de zile si tu sa te faci ca nu ai auzit cazul ei? In ce tara civilizata din Europa s-a mai intamplat asta? Nu-i de mirare ca rad de noi, marinare!
Acest subiect o sa-l dezvolt pe larg maine, cand o sa ma confrunt din nou cu problemele cotidiene... Dar, m-am obisnuit.
Ma'nclin, Nea Misu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu