Omuletii

O intamplare fericita, care imi va ramane vie in amintire pentru tot restul vietii..

Se facea ca era aproximativ 1:43 am, dupa estimarile mele temporale .. mai bine zis era luna plina, cand bineinteles toata lumea stie ca puzderia de varcolaci isi iau ranita in spate si pornesc in cautare de senzatii tari.. nu va ganditi la adevaratii varcolaci-nu pot sa cred in asemenea kitchsuri, sau asa numitele biberoane care bineinteles pot fi gustoase pentru cei cu iq`ul mai mic decat numarul de la pantofi, dar nu pentru mine- ci era vorba de lucratorii din patiserii, cei care vâră colacii in cuptoare.

Asadar, sezand plictisit, cu ochii bulbucati, ajunsi la masura unei cepe modificate genetic in laborator, de la atata browsing pe internet, cineva ma trazneste in partea dreapta a fetei, sub ochi. Lovitura naprasnica ma propulseaza la sol, nelasandu`mi timp sa realizez ce m`a lovit. Dupa cateva minute bune de zacut pe jos, cu o forta supraomeneasca ma ridic, inspaimantat, cu un singur gand in cap: sa ma razbun pe acea fiinta care m`a agresat(puteam desigur sa fac o plangere la politie, dar bineinteles ca datorita birocratiei, pana sa fie identificat agresorul acesta ar fi fost deja intr`o tara din spatiul Schengen, planificandu`si urmatoarea odioasa infractiune)

Ma ridic de pe jos, dupa dupa un sarut pasional cu parchetul, urmarind cu privirea orice umbra din camera.. nimic suspect.. ma gandesc ca am innebunit, boala vacii nebune poate loveste din nou, dupa hamburgerul mancat cu juma de ora inainte de isprava asta, totul era posibil. Ma pun la pc din nou, cu dureri atroce care imi invadau intreg corpul, si incerc sa imi revin! Cand colo, un capsor mic cat o boaba de fasole se ivea dupa tastatura(frate chiar ai dato`n nebuneala:|). Spre uluirea mea era un omuletz, stiti voi ca Degetica, numa ca era in varianta masculina(exces de testosteron probabil). Mergea tantos pe birou, si cu o voce sobra, imi zice:

-Bai smechere, ia da o tigara!

Uluit deja, as fi vrut sa port o conversatie cu el:

-Ia zi frate, de unde ai aparut?

-Nu ma lua la misto, ca te mai traznesc odata de vezi stele verzi!

Infricosat peste masura, ii dau tigara.

-Crezi ca asta ne ajunge??

-Sa va ajunga? da ce cati naiba sunteti?

Pana sa termin de pus intrebarea, o armata de omuleti in toate culorile a inceput sa rasara de prin toate ungherele camerei, unii faceau salturi mortale de pe pat pana pe podea, altii ieseau din suportul pentru cduri.. ce sa mai, pana sa ma dumiresc ce se intampla eram inconjurat de vreo 500 omuleti, care urlau in cor:

-Da`ne tigari altfel iti rupem mufa!

Speriat iarasi, i`am bagat prin buzunare(nu de alta dar sa nu`i gaseasca tata prin casa, ca iar mi`ar fi zis: Bah ti`am zis sa inchei cu prieteniile astea cu toti golanii)

Am iesit din casa armat in buzunare cu sute de astfel de omuleti, care ma mai inghionteau, de aceasta data cu lovituri usoare in zona abdominala. Dupa ce am facut plinul cu vreo 3 cartuse de tigari, si le`am impartit , am incercat sa stau de vorba din nou cu bossul lor, cel care m`a lovit.

Conversatia purtata pe marginea trotuarului a fost una foarte interesanta, de natura politica, in care ne`am exprimat opiniile, ajungand la puncte comune..de fapt, conversatia a constat in realitate in intrebarile puse de mine, si amenintarile cu bataia primite de la acesta drept raspuns.

Din clipa aia, omuletii ma urmaresc in fiecare moment, aparand din cele mai neasteptate locuri.. Am legat o prietenie stransa cu ei, petrecand aproape tot timpul in compania lor, chiar si in timpul orelor de la scoala. Lucrul de care au fost impresionati cel mai mult este sportul, in special fotbalul.. ce`i drept, a durat o vreme pana au devenit cat de cat capabili sa joace, bineinteles ca intre sesiunile de antrenament am programat nenumarate inmormantari, pentru omuletzii care au avut ghinionul sa fie striviti de minge..

Una peste alta, omuletzii sunt fericiti in compania mea, desi continua sa ma agreseze constant, loviturile sub ochi fiind nelipsite.. Unii dintre ei au emigrat fortat in casa lu nea Mişu, fiind plantati in toate ungherele de mine insumi.

Singura data in care am fost expus in public cu ei a fost noaptea in care ne`am cunoscut; urmarile acestui fapt au avut consecinte imediate, o vecina anuntandu`mi parintii ca noaptea vorbeam singur pe marginea trotuarului, jucandu`ma cu vreo 600 de tigari, clasificarea mea drept nebun ramanand activa inca in zilele acestea! Ce aberatii...

Ma`nclin! nea Sandu